ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Cum ne-au reprezentat eurodeputații în ultimii cinci ani. România – și pe primul, și pe ultimul loc în PE

În ultimii cinci ani de mandat european, România a dat și cele mai bune, dar și cele mai proaste exemple din Parlamentul UE. Spre exemplu, în intervalul iulie-decembrie 2009, europarlamentarii români proaspăt aleși la acea vreme erau scumpi la vedere prin cele două sedii ale Parlamentului European, având cea mai proastă prezență din toată Uniunea. Aceștia au reușit, însă, să recupereze pe parcurs, ajungând, la final de mandat, pe poziția a 19-a, conform studiului EUROPARLAMENTARII LA RAPORT, publicat miercuri de Institutul European pentru Democrație Participativă (IEDP) „Qvorum”.

Dacă Becali a fost, din 2009 și până acum, cel mai absent europarlamentar, numele din cealaltă extremă a clasamentului sunt tot românești. Astfel, din cei 766 de eurodeputați câți sunt în PE, Iosif Matula (PDL, PPE) și Cristian Preda (ales PDL, acum PMP și PPE) au avut cea mai mare rată de prezență la vot, de aproape 100%.

Ca activitate, suntem în top 10

O altă concluzie, trâgând linie după patru ani de euromandat, este că delegația României a devenit mai activă la Bruxelles și Strasbourg. Dacă la începutul mandatului delegația noastră stătea bine doar la activități secundare, precum întrebările parlamentare, semnarea moțiunilor de rezoluție și discursurile în plen, de dată mai recentă s-a observat o creștere și în ceea ce privește activitățile de substanță, prin intermediul cărora se poate exercita o influență efectivă asupra procesului legislativ european: redactarea de rapoarte (locul 7 din 28), de avize (locul 8), amendarea rapoartelor (locul 4), explică IEDP Qvorum. „Delegația României și-a consolidat poziția și se clasează pe primele locuri între statele membre în ceea ce privește activitățile parlamentare – rapoarte redactate, avize, rapoarte amendate alături de țări din Uniunea Europeană cu mai multă experiență în legislativul european”, punctează IEDP Qvorum.

Ne lipsesc liderii

Totuși, deși europarlamentarii români au ajuns, treptat, vicepreședinți de comisii și de grupuri politice, încă nu există niciun român care să conducă aceste formațiuni. „Obținerea unor funcții strategice în Parlamentul European de către eurodeputații români trebuie pusă atât pe seama abilităților individuale, cât și a mărimii delegațiilor naționale în interiorul grupurilor politice”, a explicat pentru gândul Rucsandra Filloreanu, coordonatorul cercetării. „Totodată, pentru a obține funcția de președinte de comisie parlamentară, persoana desemnată trebuie să dețină influență în interiorul grupului pentru a se bucura de sprijinul acestuia, pe lângă competențele individuale”, a adăugat Filloreanu.

Experta intervievată de gândul atrage atenția că, în aceste condiții, pentru România este mai avantajos ca eurodeputații să fie concentrați în principalele grupuri politice din PE și să fie uniți aici, chiar dacă provin din partide naționale diferite. Este singura variantă de a ajunge în funcții de o importanță strategică. „Pe de altă parte, rămânerea unor eurodeputați în afara grupurilor politice, așa cum s-a întâmplat în mandatul precedent, ar reduce semnificativ din potențialul României”, ne-a mai spus Rucsandra Filloreanu.

Hărnicia, pe grupuri și partide

Dincolo de prezența la vot, cei mai importanți indicatori despre activitatea unui europarlamentar este numărul de rapoarte redactate ori amendate și numărul de avize scrise. Din acest punct de vedere, reprezentanții români din grupul PPE (PD-L+UDMR+PMP+PNȚCD) ocupă prima poziție la capitolul rapoarte redactate, o poziție care i se datorează mai ales Monicăi Macovei. PNL se situează pe prima poziție în ceea ce privește redactarea avizelor (urmat de PSD+PC). Pe de altă parte, membrii delegației PSD+PC se află pe primul loc la capitolul rapoarte amendate, unde pe poziția a doua se situează reprezentanții din grupul PPE (PD-L+UDMR+PMP+PNȚCD). Cât despre PRM, activitatea sa în PE a fost aproape inexistentă.

De precizat că activitatea de raportor este de departe cea mai importantă pentru un europarlamentar, fiind poziția din care are cel mai mare grad de influență asupra procesului legislativ din Uniunea Europeană. Din această postură, se negociază forma finală a unei legi, cu mai mulți actori implicați și cu colegii din grupul politic, a punctat Filloreanu.

Topul influenței

Combinând datele privind redactarea și amendarea rapoartelor legislative și ocuparea de poziții importante în grupurile politice și în comisiile parlamentare, a rezultat următoarea listă a influenței pe care o au europarlamentarii români:

– Marian Jean Marinescu: vicepreședinte al grupului PPE pe durata întregului mandat și raportor principal pe 4 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie;

– Adina Vălean: vicepreședinte al grupului ALDE pe durata întregului mandat și raportor principal pe 2 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie;

– Adriana Țicău: vicepreședintele Comisiei de Transport și Turism a PE și raportor principal pe 3 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie;

– Corina Crețu: vicepreședinte al grupului S&D începând din anul 2012 și vicepreședinte al Comisiei de Dezvoltare Internațională a PE;

– Theodor Stolojan: vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Economice și Monetare a PE și raportor principal pe 2 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie;

– Iuliu Winkler: raportor principal pe 6 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie;

– Monica Macovei: vicepreședinte al Delegației UE-Moldova a PE și raportor principal pe 3 rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie (precum și multe alte rapoarte pe procedura de descăcare bugetară);

– Renate Weber: coordonator politic al grupului ALDE în Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne a PE și raportor principal pe un raport legiferat prin procedura de co-decizie.

„Vizibilitatea este importantă, dar a fi vizibil nu înseamnă automat că ești și influent, așa cum se întâmplă în cazul unor politicieni mai cunoscuți, în timp ce alții sunt mai puțin vizibili, dar au activitate foarte bună – și poate tocmai de aceea nu au timp să fie foarte vizibili”, ne-a mai spus coordonatoarea studiului EUROPARLAMENTARII LA RAPORT. Analizând datele din ultimii cinci ani, se pare că prima parte a mandatului a fost „de încălzire” pentru delegația română, activitățile de substanță fiind concentrate mai degrabă în cea de-a doua parte a legislaturii.

Studiul îmbină analiza calitativă cu datele cantitative, bazându-se pe cercetarea documentelor oficiale ale Parlamentului European și pe informațiile furnizate de portalul european de monitorizare a activității europarlamentarilor. Materialul complet poate fi descărcat AICI.

Sursa graficelor: EUROPARLAMENTARII LA RAPORT – IEDP QVORUM